Dragostea va reveni!

 Ma intreb cati dintre noi au avut sansa unei iubiri adevarate? Cati dintre noi au avut curajul sa iubeasca cu adevarat pe cineva, fara sa se mai gandeasca la alte aspecte? Oare cati au curajul sa iubeasca de dragul de a iubi?  Oare cati dintre noi au curajul sa treaca peste orice prejudecata, orice regula sociala sau materiala, sa treaca peste ratiune si sa iubeasca femeia de langa ei asa cum este?  Iubirea este acea amintire placuta care iti ramane pentru intreaga viata. Este singurul lucru frumos din viata asta si chiar daca ajungi sa suferi,vei fi fericit ca ai avut ocazia sa iubesti. Vei fi fericit ca pentru o clipa, ea era totul pentru tine. Faceai totul in numele ei, ai fi mutat si muntii din loc doar de dragul ei! Iubirea nu are nimic de-a face cu sexul, cu atractia fizica, cu banii. Iubirea ramane pentru totdeauna cu tine; si iti va incalzi sufletul si te va insoti atunci cand te vei simti singur si ori de cate ori vei fi trist ea va fi acolo pentru tine. Chiar daca suferim, chiar daca am iubit si sufletul ne este sfasiat de durere, nu trebuie sa ne pierdem speranta. Dragostea va reveni; trebuie doar sa vrem s-o primim, sa gasim femeia care sa impartaseasca cu noi acea iubire...si va veni din nou: mai frumoasa, mai matura, mai calda.

Primăvara, fiica cea mai tânără şi mai frumoasă!

Primăvara, fiica cea mai tânără şi mai frumoasă; ea trezeşte la viaţă întreaga natură; peste flori, verdeaţă, pomi în floare, zumzet de albine, ciripit de păsărele; câtă frumuseţe, câtă viaţă şi veselie peste tot locul; zboară gândăcei de tot neamul; furnicile harnice lucrează toată ziua; albinele caută nectar; păsările călătoare vin în ţara lor veche şi neuitată; de sub covorul de frunze moarte se ivesc ghioceii; căldura soarelui dezmiardă muguraşii; dulce vânt de primăvară; natura-i în sărbătoare; soare cald şi vesel revarsă căldura-i mângâietoare; copaci în floare, iarba a prins colţ fraged; noaptea scade, ziua creşte; zilele se fac mai lungi, mai blânde; verde crud; ea aduce flori în câmpie, vânturi line, calde ploi şi veselie; zumzetul harnicelor albine; rândunica cea voioasă taie albastrul cerului ca o săgeată.

Dor de casa!

Si cand te gandesti ca intro zi eram in stare sa ating stelele si acum pot doar sa le privesc!Orice calatorie are timpu ei dar asta parca nu se mai termina si nici nu ma satur cu opririle astea!Oriunde te duci tise face dor de casa dar parca pe mine prea mult  ma apasa si nu vrea sa dorm noaptea!Parca in fiecare dimineata ma domina acelasi fata de om trist si rupt de mediul natural unde am crescut si am vazut multe, am trecut peste multe!Acum sunt doar amintiri care nu se vor uita usor, sa transformat tot intro tigara aprinsa si uitata intro scrumiera sa arda incet pana la filtru!

Ceva imi spune ca nu o sa mai stau intins sa imi desfasor gandurile intro perna rosie cu acelasi lume in jurul meu, lumea care imi era aproape zi de zi si imi umplea zilele de culoare si sunete!